vineri, 17 aprilie 2009

Prohodul Domnului






Una dintre zilele de peste an ,pe care eu le astept cu nerabdare, a fost cea de astazi;aceasta zi speciala ,Vinerea Mare,pentru mine ocupa un loc aparte pentru faptul ca particip la slujba Deniei.
Astazi am participat ,la fel ca in anii trecuti la aceasta slujba,la Biserica Barboi :am trecut pe sub epitaf de 3 ori,am inconjurat biserica, conform traditiei si am cantat minunatele cantece care mie unuia ,imi dau o stare de impacare cu mine insumi,cu cei din jurul meu,sunt ma bine dispus.... imi vine greu sa spun in cuvinte ceea ce simt in acele momente;poate acelasi lucru veti simti si voi cand veti asculta un mic fragment din "Starea I",fragment pe care il puteti auzi mai sus,daca nu ati putut ajunge la biserica in aceasta seara.
Epitaful a fost împodobit cu flori albe, simbol al curăţiei Mântuitorului, reprezentând şi culoarea giulgiului în care a fost învelit acesta. Florile reprezintă miresmele cu care a fost înbălsămat Cristos.Epitaful este o pânză de in sau de mătase pe care se află imprimată icoana înmormântării Domnului. Epitaful se întrebuinţează o dată pe an, la Prohodul din timpul Vinerii Patimilor. Epitaful este scos din Sfântul Altar şi este aşezat în mijlocul bisericii, de regulă pe o masă. La slujba Prohodului, după prohodirea Mântuitorului, epitaful este purtat în procesiune în jurul bisericii şi apoi este aşezat pe Sfânta Masă, unde rămâne până la Înălţarea Domnului. Credincioşii vor trece, în genunchi, pe sub epitaf,acest gest simbolizează umilinţa şi chinurile morţii Mântuitorului, pentru că „moartea nu a fost uşoară, ci în chinuri şi patimi”. (sursa:cuvinte ale maicii IUSTINA)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu